Rezumat: Fantasticul domn Vulpe 

de Roald Dahl

     Traia odata, intr-o vizuina ascunsa o familie de vulpi: Domnul Vulpe, Doamna Vulpe si cele patru vulpite ale lor. In apropiere locuiau trei fermieri numiti Boggis, cel care crestea gaini, Bunce care crestea rate si gaste si Bean cel care avea  curcani si avea o livada de unde recolta cidru.

         In fiecare seara,  Domnul Vulpe o intreba pe sotia lui ce ar dori sa manance: gaini, gaste, rate sau curcani. Dupa dorinta acesteia mergea tiptil si fura de la ferma respectiva mancare pentru ospatul familiei lui. Vulpoiul era mult prea inteligent pentru cei trei fermieri, astfel se folosea de simtul mirosului pentru a-i pacali.

         Intr-o zi cei trei prieteni s-au hotarat sa il prinda pentru totdeauna pe Domnul Vulpe. Au asteptat ascunsi langa vizuina lui, pregatindu-si pustile. Seara, vulpoiul a iesit din vizuina dar nu au reusit sa-l impuste doar in coada. Atunci Domnul Vulpe s-a ingrijorat pentru familia lui.

         Dupa ce au vazut ca nu-l pot nimeri, cei trei fermieri au avut o alta idee: sa sape pana ajung la vizuina lor din pamant. Noaptea, Domnul Vulpe, a auzit zgomotul lopetilor. Atunci, vulpile, s-au considerat pierdute, dar Domnul Vulpe a avut sclipirea de a sapa in pamant pentru a nu fii prinsi, deoarece ele au o viteza mult mai mare. Daca au vazut ca nu functioneaza, Boggis, Bunce si Bean, au adus doua utilaje imense care sapau mult mai repede.

         Au trecut trei zile si trei nopti, dar nimeni nu a renuntat. Fermierii stiau ca vulpile nu vor putea rezista fara mancare, deci ar fi trebuit sa iasa cat mai curand. Este adevarat, ca nu mai aveau putere din cauza foamei. Domnului Vulpe i-a mai venit un plan in minte, dar nu le-a spus copiilor, ci doar au sapat dupa indrumarea lui.

         Deodata Domnul Vulpe a sapat in sus. Deaspura tunelului creeat era lemn. Vulpoiul a tras cateva scanduri. Au ajuns exact unde trebuia... Erau chiar in cotetul de gaini al lui Boggis. Lihniti de foame, i-au dat mamei trei gaini grase sa pregateasca un festin. Dupa mult timp, dupa ce au depus mult efort, au reusit sa strabata pamantul si sa ajunga la ferma lui Bunce si la pivnita lui Bean. S-au intalnit si cu familia iepurilor, a bursucului, a nevastuicii si a cartitei care au fost de ajutor. 

         Toti erau speriati de multimea de oameni care erau deasupra pamantului si asteptau sa se iveasca. Toata lumea a avut loc la festinul regesc al domnului vulpe. Pe ochii lor era o bucurie imensa! La masa plina de bunatati toti se simteau salvati. Domnul Vulpe a declarat ca acolo vor traii mereu, sub pamant deoarece au provizii pentru totdeauna si ca vor construi un intreg cartier. Oricum viata lor la lumina era doar pentru hrana. Asa au trait si traiesc si acum ca regii.

SFARSIT!